DIY. Cum creăm o albinuță pentru toddleri

Am venit cu o idee uşoară care necesită o mică pregătire înainte, activitate care a avut mare succes la cursurile mele Play with me din Bucureşti.

Nu am apucat să fac poze chiar în momentul în care cei mici confecționau micile albinuțe, însă am fotografiat momentul de după, când aceştia colorau stupii unde ajungeau albinuțele cu polenul colectat de la flori.

Dificultate activitate: uşoară

Vârsta recomandată: de la 1 an şi 6 luni în sus (în funcție de câtă răbdare are fiecare copil la un an şi 6 luni, în general este recomandată de la 2 ani ).

În poză sunt copiii de la grupa 2-3 ani, deci este o activitate potrivită pentru ei, dificultatea fiind dată de faptul că le explicam totul în limba engleză, însă au prins repede despre ce este vorba, iar totul a ieşit minunat, bineînțeles şi cu puțin ajutor din partea părinților.

Mai jos voi descrie pas cu pas cum să pregătiți această activitate pentru copiii sub 3 ani. Cu cei peste 3 ani este simplu: faceți totul împreună.

Pasul 1. Aveți nevoie de un cofrag de ouă.

Pasul 2. Tăiați cofragul de ouă pentru a obține această bucățică în formă de con, care are deja o gaură în vârf. Aceasta va fi albinuța.

Pasul 3. Pictați cu galben tot conul.

Pasul 4. După ce se usucă, picați cu negru 3 dungi groase orizontale ca în fotografia de mai sus, apoi lăsați să se usuce. Grosimea dungilor şi numărul dungilor rămâne la aprecierea voastră. 

Pasul 5.
Tăiați 2 bucăți de antenuțe din cofragul de ouă, pentru a le lipi mai apoi cu silicon, aracet sau orice altceva doriți. Eu am ales siliconul. Ca şi mărime, cred că au 2-3 cm, dar le puteți face după cum doriți.

Pasul 6. Tăiați o pereche de aripioare dintr-un carton deja colorat albastru sau din orice alt carton necolorat pe care îl puteți picta. Ca şi mărime, cred că au circa 3-4 cm. Aripioarelor le-am pus mici bucățele de benzi dublu adezive, fără a le scoate protecțiile. Pe acelea le va scoate cel mic când va confecționa albinuța.

Pasul 7. Tăiați dintr-o bucată de sfoară, 1 fâşie de circa 10 cm.

Pasul 8. Introduceți în gaura mică de sus a conului antenuțele şi ața în formă de buclă (pentru a putea apoi atârna albinuța unde doreşte cel mic). Lipiți cu ajutorul unui pistol cu silicon antenuțele şi ața. 

Pasul 9. Desenați puncte albe cu ajutorul unui pix corector pe abțipilduri negre rotunde pentru a face ochii sau cumpărați ochi care se mişcă (le puteți pune o bucată de bandă dublă adezivă).

Pasul 10. Pictați cu negru antenuțele albinuței şi lăsați-le să se usuce.

Pasul 11. Desenați cu ajutorul unui pix corector o gură albinuței. Această activitate poate fi făcută alături de copil, însă eu am ales să le fac înainte, deoarece nu aveam suficiente pixuri cu pastă corectoare pentru toți copii.

Pentru piticii de la grupa mea, am pregătit astfel activitatea: Albinuța pictată (sau puteți folosi şi tehnica şervețelului), am adus o albinuță deja asamblată pentru a o avea ei drept model, ca cea din poza următoare.

La fiecare albinuță am dat un set de aripioare albastre şi un set de ochi. Le-am arătat cum trebuie să arate albinuța la sfârşit şi cum să dezlipească abțipildurile ochi pentru a le lipi pe capul albinuței, cum să scoată protecția părții cu lipici a aripioarelor şi unde să le lipească. Apoi le-am explicat cum să le pună pe deget pentru a le face să zboare din floare în floare, pentru a colecta polen şi a-l duce la stup, dar şi cum le pot atârna în pomul de Crăciun. Această activitate merge frumos cu una de colorat stupul albinuței, atunci când albinuța este gata.

       Sursă fotografii: Ion Angelica

Sper că va fost de folos acest articol şi nu uitați să dați un Share şi altor prieteni care au copii. Deasemenea, puteți posta fotografiile cu operele voastre de artă sau cele ale copiilor pe pagina mea de Facebook Părințeală. Vă mulțumesc!

Advertisements

Listă cărți copii în limba română 1-3+ ani

Vă salut!

De curând o mămică a pus o postare în care cerea idei despre ce cărți în limba română să mai cumpere pentru cei doi pitici ai ei, cu vârste diferite, care nu se mai satură de citit. M-am gândit să fac o listă cu cărțile din biblioteca noastră, pentru copii de la 1 an în sus. Fetița mea le citeşte încă pe toate deşi are doar 2 ani şi aproape 2 luni, şi când spun asta mă refer că o face în stilul ei unic. Vă las un mic clip aici pentru a vedea cam cum se lecturează la noi acasă. Fetița mea avea 2 ani atunci când am filmat acest clip. Sper să vă ajute!

          Sursă clip: Ion Angelica

1. Cărți pitici 1+ an

Este o carte cu ghicitori foarte drăguță, cartonată, cu animale.

Este o carte cu poezii/cântecele româneşti simpatică. 

Este o cărticică cu ghicitori (cu animale) ce îl va atrage pe cel mic imediat, datorită pozelor cartonate cu răspunsuri, cu sistem “trage/împinge”. 

Este o cărticică haioasă, despre o pisicuța, cu versuri frumoase, ce are şi o pisicuță pentru deget.

2. Cărți copii de la 2 + ani

Pentru copiii ce încă nu au răbdare sau încă răsfoiesc haotic cărțile şi le rup, recomand fie să mergeți pe varianta de sus, cu cele cartonate, fie să adoptați următoarea tactică (la noi a dat roade): lăsați copilul să exploreze liber cărțile care nu au costat prea mult sau sunt mai trainice, iar dacă se întâmplă să se rupă o pagină sau un colț, faceți o față îngrijorată, ba chiar uimită. Eu mergeam pe următoarea afirmație:”Vai, săraca cărticică! S-a rupt o pagină. Hai să luăm împreună puțin scotch şi să o lipim.” Dacă se putea face acest lucru cu cea mică o făceam, dacă nu. Aşa încât, fie îi dădeam altă foaie pe care să o lipească ea lângă mine în timp ce eu lipeam ce era rupt, fie o puneam undeva sus şi îi spuneam că o va lipi tati când va veni acasă. 

Cărțile de la Montessori sunt povestioare scurte, simple, din viața de zi cu zi şi pot fi folosite cu succes chiar şi la vârste de sub 2 ani (pentru cei mici care au puțină răbdare de la vârsta de 1 an şi 7-8 luni să li se citească o poveste cap-coadă), după 2 ani, dar mai ales când vor începe să citească singuri. Unele dintre ele au şi activități cu ajutorul cărora puteți aprofunda alături de cel mic, ceea ce ați lecturat. Povestirile cu Liv şi Emy au fost chiar o “gură de aer proaspăt” pentru noi, asta şi pentru că în fiecare zi căutăm să o educăm pe cea mică în stilul Montessori sau ceva apropiat de acest stil.

Această carte nu se află încă în biblioteca noastră, însă am cumpărat-o pentru fetița unor prieteni şi ne-am îndragostit. Este o serie întreagă cu aventurile celor două personaje (iepuraşul şi ariciul) şi mi se par un “must have” în biblioteca celui mic.

Este o carte simpatică despre iubire. Nu vă spun prea multe, vă las să descoperiți singuri.

Această carte este extrem de amuzantă. Pe mine una m-a cucerit de la prima lectură, iar pe cea mică de la prima vedere. O recomand din tot sufletul.

3. Cărți copii 3+ ani

Pe lângă cele propuse pentru vârsta 2+ ani, le mai recomand şi pe cele de mai jos. Toate cărțile pe care le recomand, le-am achiziționat din librării, aşa că sigur le veți găsi, dacă nu există varianta online.

Seria aceasta ne-a captivat de la mic la mare, încă de când fetița me avea 1 an şi 10 luni. Le tot cumpărăm de atunci şi le citim aproape în fiecare seară, ba chiar acum fetița mea ne povesteşte ea ce se îmtâmplă în fiecare carte cu pisicuța Mog. 

Seria Pixi a fost cred, cea mai citită de fetița noastră încă de la 1 an şi 6 luni, când ne pregăteam să scoatem scutecele, iar cea mică petrecea mai mult timp pe toaletă sau pe oliță. Fiind o cărticică mică ca şi dimensiuni, era uşor de ținut în mână, iar poveştile erau captivante chiar şi după a zecea lectură.

Seria cărților Ikea este relativ nouă în biblioteca noastră, însă ne-au plăcut mult. “Trenul de noapte” este preferata fetiței noastre, dar le citeşte şi pe celelalte două din când în când.

          Sursă fotografii: Ion Angelica

Acestă cărticică este simpatică ca şi poveste, cât şi ca desene. Fetița noastră a ales-o pentru că adoră caii, poneii, inorogii…cam ca orice fetiță cred. 

Sper că v-a fost de folos mica mea listă de cărți în limba română şi nu uitați să dați un share şi prietenilor. Vă mulțumesc!

Mic ghid-cum să îl ajuți pe cel mic să devină bilingv

Salut!

Astăzi am pregătit un mic ghid pentru tine despre cum să îl înveți pe cel mic o a doua limbă. Poate fi oricare limbă străină. Eu am ales limba engleză, iar fetița mea acum are 2 ani şi o lună şi mă înțelege bine când îi vorbesc exclusiv în limba engleză, ba chiar ştie şi anumite propoziții: “Let’s go daddy!”, “It’s a monkey/frog/tiger!”, “Listen mommy!”, “I see Lilly/daddy/mommy.”, “It’s ok!”, “I love you!”, “This is blue/pink/green.” . Ai aici un clip de la curs cu fetița mea.

Ştie să numere până la cinci, are un vocabular destul de bogat şi iubeşte să fredoneze cântecele precum “Twinkle, twinkle”, “Row your boat” şi multe altele pe care le folosesc la cursurile create de mine Play with me, ce sunt disponibile în Constanța, cât şi în Bucureşti.

1. Încrederea

Cu încrederea se merge pe două direcții: încrederea în tine ca părinte, în capacitatea ta că poți să îl înveți o a doua limbă străină sau măcar că poți completa puțin pe lângă ce învață la grădiniță, creşă, cursuri speciale pentru copii sub 3 ani. Apoi mai este şi încrederea în copilul tău. Acesta se va simți stimulat de încrederea ce i-o oferi, de acel gând “ştiu că poate”, pe care tu îl ai mereu când îl înveți ceva nou. El simte tot, chiar şi micile tale îndoieli în ceea ce priveşte capacitatea lui de a asimila şi pune în practică cele învățate. Renunță la frazele de genul “Este prea mic”, “Are timp să învețe când va mai creşte”, “Nu înțelege nimic oricum”, dacă îți doreşti cu adevărat să faci acest pas. Nu uita, 0-3 ani este o perioadă senzitivă, când creierul lor este ca un burete şi pot învăța multe lucruri extrem de uşor.

2.  Ai răbdare

Răbdarea este cheia spre orice vei dori să îl înveți pe cel mic. Răbdarea se educă, atât picii vor învăța în timp să îți copieze modul în care gestionezi momentele în care rişti să îțî pierzi răbdarea, dar şi tu vei găsi noi moduri de a avea mai multă răbdare. Fetița mea îmi arăta singură ce anume dorea să învețe, punându-mă să îi repet la nesfârşit anumite fraze din poveşti sau să îi cânt acelaşi cântecel. Când această fază trecea (care era destul de grea, pentru că îşi găsea cele mai nepotrivite momente să îmi ceară să îi cânt sau să îi citesc), imediat apărea şi noutatea. Fetița mea ştia un nou cuvânt sau un nou cântecel.

3. Alege momentul potrivit

Momentul potrivit este esențial, în special picilor de peste 1 an, care deja îşi formează oarecum personalitatea şi îți arată foarte clar ce vor sau nu întrun anume moment. Este de preferat ca cel mic să fie liniștit, vesel şi sănătos, iar părinții la fel.

4. Niciodată nu este prea devreme

Cred cu tărie acest lucru, tocmai pentru că şi mama mea a început devreme să ne învețe limbi străine, dar şi eu am văzut evoluția fetiței mele.

Am început să vorbesc cu fetița mea încă din burtică. Nu pot spune că am exagerat, dar am încercat să o fac când cea mică îmi răspundea prin mici lovituri. Era conversația noastră specială. După ce s-a născut am continuat prin fredonarea de cântecele de leagăn, ca pe la vârsta de 4 luni să răsfoim împreună cărți (cartonate, buretate, din anumite materiale moi etc). Ea se uita pe imagini iar eu le numeam în limba română, apoi în limba engleză. Am folosit această metodă, pentru că am dorit să învețe ambele limbi simultan, însă sunt părinți care aleg să numească imaginile fără a traduce. Nici una din metode nu este greșită. La aproape un an spunea “bye-bye” şi “bee” şi îmi arăta că înțelege anumite cuvinte în engleză pe care le repetam mai des, iar la 1 an şi 4 luni ştia circa 4 cuvinte în limba engleză, iar în limba română mult mai multe ( 22 spuse corect, iar pocite 33). De ce îți spun asta? Nu pentru a mă lăuda, nu pentru a te pune într-o competiție cu mine, ci pentru a-ți demonstra că se poate. Studiile arată că un copil ce învață de mic două sau mai multe limbi străine, se dezvoltă mult mai bine, devine mai inteligent, mai sigur pe el. Vreau să te ajut să înlături orice teamă. Pentru copilul tău merită!

Încă de pe la 1 an şi 10 luni îi mai traduceam foarte rar, pentru că observam destul de bine că înțelegea ce spuneam, aşa că am început să mizez mai mult pe aprofundarea limbii engleze prin conversație liberă părinte-copil, chiar dacă cea mică răspundea în limba română. La 2 ani a veni şi momentul în care mi-a răspuns mai mult în limba engleză.

“Copiii crescuți întrun mediu normal, sănătos, învață să folosească în jur de 2000 de cuvinte până la împlinirea vârstei de 4 ani. Doar observând cum învață copiii să vorbească ne putem da seama că ei învață în mod natural. În primele 6 luni de viață, copiii gânguresc utilizând 70 sunete care compun toate limbile din lume. Ulterior, învață să vorbească utilizând doar acele sunete şi cuvinte pe care le aud în jurul lor, în special de la părinți sau alte persoane care se ocupă de îngrijirea lor. Creierul copilului va renunța la abilitatea de a vorbi în limbile pe care nu le aude în jurul său.” Aici sursa citatului.

5. Alege materialele potrivite

De la cărți, la cântecele, activități sau mici piese de teatru de păpuși făcute acasă de către tine. Materialele pot fi cumpărate sau achiziționate acasă. Oricum vei alege, cei mici le vor adora.

Eu am ales cărțile de la editura Usborne, mi se par cele mai simple (nu sunt încărcate cu informații sau imagini inutile), cele mai apropiate de metoda Montessori, pe care eu o urmez cănd fac activități cu fetița mea, frumos ilustrate (poveştile pe care le-am ales, mereu au fost lipsite de violență, răutate sau orice lucru negativ) şi au o gamă variată de cărți potrivite oricărei vârste. Le recomand. Am mai cumpărat şi o carte marca Disney cu personajele preferate ale fetiței mele (Mikey şi Minnie) şi pot spune că sunt încântată şi de aceasta.

Ca şi cântecele, am căutat multe pentru cursurile Play with me şi din tot ce am găsit pe internet, îți recomand cu drag canalul de Youtube Super simple songs. Sunt geniale, liniştite, vesele, fără pic de violență sau ceva negativ ascuns în versuri, numai potrivite pentru cei micuți.

În ceea ce priveşte teatrul de păpuşi, acesta era mereu improvizat, cam cu orice aveam la îndemână, însă succesul era garantat de fiecare dată. Tot ce conta pentru ea, era faptul ca eu eram langă ea, oferindu-i toată atenția mea.

6. Repetiția, mama învățăturii

Ceva ce eu încurajez şi la cursurile mele. La Play with me un curs se întinde pe durata de o lună (4 şedințe în care vorbim doar despre culori, spre exemplu) şi caut să aduc aceeaşi înformație în forme diverse (materiale Montessori, jucării, activități de colorat, măzgălit, dans, diverse jocuri, spus poveşti etc.). Astfel, cei mici intră în contact cu aceeaşi informație fără a se plictisi. 

            Sursă foto: Ion Angelica

După fiecare şedință le dau părinților link-urile melodiilor folosite pentru a le asculta şi acasă, pentru a învăța împreună versurile, pentru a încerca recrearea cursului şi acasă. Fiecare repetă cât de des consideră sau cere cel mic, important este ca cel mic să o facă jucându-se, să perceapă totul ca fiind ceva natural, nu impus. Tot timpul caut să îi ajut pe părinți, să îi ghidez în aşa fel încât ei să repete şi acasă tot ce învățăm la curs.

7. Fii creativ 

După cum spuneam mai sus, caută mereu să îl atragi pe cel mic spre cititul poveştilor împreună sau implicarea lui într-o anumită activitate prin diverse metode. Foloseşte-ți imaginația!

Eu mereu am încercat să mă pun în pielea celui mic şi să fiu atentă la ce îşi dorea în acel moment (să se mişte mai mult, să citească mai mult sau poate doar să privească copiii cum se joacă) şi în funcție de asta să pregătesc anumite activități sau să îl duc în anumite locuri. Să vă dau un exemplu, erau zile când cea mică nu dorea să iasă în parc, deşi eu vroiam să o duc acolo pentru a-i povesti în limba engleză despre copaci, frunze…aşa că rămâneam acasă şi desenam frunze împreună şi le numeam în engleză, pictam copaci sau modelam cu pastelină făcută în casă arici pe care îi puneam pe foaia cu frunze desenate şi îi explicam cum aricii caută melci printre frunze. Astfel învăța şi despre natură, se şi distra pentru că încerca să mă imite (cum desenam eu, cum modam eu plastelina etc.) şi învăța şi limba engleză.

               Sursă foto: Lupu Alina

Sper că îți este de folos acest mic ghid şi sper că am reuşit să te conving şi pe tine să începi din timp să îl expui pe cel mic la o a doua limbă străină.

 Nu uita că eu nu sunt un specialist, ci doar o mămică care îți povesteşte experiențe trăite. Am să te rog să le dai de veste şi prietenilor tăi, cu un share pe Facebook, whats up, gmail etc. Mulțumesc!