Mic ghid-cum să îl ajuți pe cel mic să devină bilingv

Salut!

Astăzi am pregătit un mic ghid pentru tine despre cum să îl înveți pe cel mic o a doua limbă. Poate fi oricare limbă străină. Eu am ales limba engleză, iar fetița mea acum are 2 ani şi o lună şi mă înțelege bine când îi vorbesc exclusiv în limba engleză, ba chiar ştie şi anumite propoziții: “Let’s go daddy!”, “It’s a monkey/frog/tiger!”, “Listen mommy!”, “I see Lilly/daddy/mommy.”, “It’s ok!”, “I love you!”, “This is blue/pink/green.” . Ai aici un clip de la curs cu fetița mea.

Ştie să numere până la cinci, are un vocabular destul de bogat şi iubeşte să fredoneze cântecele precum “Twinkle, twinkle”, “Row your boat” şi multe altele pe care le folosesc la cursurile create de mine Play with me, ce sunt disponibile în Constanța, cât şi în Bucureşti.

1. Încrederea

Cu încrederea se merge pe două direcții: încrederea în tine ca părinte, în capacitatea ta că poți să îl înveți o a doua limbă străină sau măcar că poți completa puțin pe lângă ce învață la grădiniță, creşă, cursuri speciale pentru copii sub 3 ani. Apoi mai este şi încrederea în copilul tău. Acesta se va simți stimulat de încrederea ce i-o oferi, de acel gând “ştiu că poate”, pe care tu îl ai mereu când îl înveți ceva nou. El simte tot, chiar şi micile tale îndoieli în ceea ce priveşte capacitatea lui de a asimila şi pune în practică cele învățate. Renunță la frazele de genul “Este prea mic”, “Are timp să învețe când va mai creşte”, “Nu înțelege nimic oricum”, dacă îți doreşti cu adevărat să faci acest pas. Nu uita, 0-3 ani este o perioadă senzitivă, când creierul lor este ca un burete şi pot învăța multe lucruri extrem de uşor.

2. Ai răbdare

Răbdarea este cheia spre orice vei dori să îl înveți pe cel mic. Răbdarea se educă, atât picii vor învăța în timp să îți copieze modul în care gestionezi momentele în care rişti să îțî pierzi răbdarea, dar şi tu vei găsi noi moduri de a avea mai multă răbdare. Fetița mea îmi arăta singură ce anume dorea să învețe, punându-mă să îi repet la nesfârşit anumite fraze din poveşti sau să îi cânt acelaşi cântecel. Când această fază trecea (care era destul de grea, pentru că îşi găsea cele mai nepotrivite momente să îmi ceară să îi cânt sau să îi citesc), imediat apărea şi noutatea. Fetița mea ştia un nou cuvânt sau un nou cântecel.

3. Alege momentul potrivit

Momentul potrivit este esențial, în special picilor de peste 1 an, care deja îşi formează oarecum personalitatea şi îți arată foarte clar ce vor sau nu întrun anume moment. Este de preferat ca cel mic să fie liniștit, vesel şi sănătos, iar părinții la fel.

4. Niciodată nu este prea devreme

Cred cu tărie acest lucru, tocmai pentru că şi mama mea a început devreme să ne învețe limbi străine, dar şi eu am văzut evoluția fetiței mele.

Am început să vorbesc cu fetița mea încă din burtică. Nu pot spune că am exagerat, dar am încercat să o fac când cea mică îmi răspundea prin mici lovituri. Era conversația noastră specială. După ce s-a născut am continuat prin fredonarea de cântecele de leagăn, ca pe la vârsta de 4 luni să răsfoim împreună cărți (cartonate, buretate, din anumite materiale moi etc). Ea se uita pe imagini iar eu le numeam în limba română, apoi în limba engleză. Am folosit această metodă, pentru că am dorit să învețe ambele limbi simultan, însă sunt părinți care aleg să numească imaginile fără a traduce. Nici una din metode nu este greșită. La aproape un an spunea “bye-bye” şi “bee” şi îmi arăta că înțelege anumite cuvinte în engleză pe care le repetam mai des, iar la 1 an şi 4 luni ştia circa 4 cuvinte în limba engleză, iar în limba română mult mai multe ( 22 spuse corect, iar pocite 33). De ce îți spun asta? Nu pentru a mă lăuda, nu pentru a te pune într-o competiție cu mine, ci pentru a-ți demonstra că se poate. Studiile arată că un copil ce învață de mic două sau mai multe limbi străine, se dezvoltă mult mai bine, devine mai inteligent, mai sigur pe el. Vreau să te ajut să înlături orice teamă. Pentru copilul tău merită!

Încă de pe la 1 an şi 10 luni îi mai traduceam foarte rar, pentru că observam destul de bine că înțelegea ce spuneam, aşa că am început să mizez mai mult pe aprofundarea limbii engleze prin conversație liberă părinte-copil, chiar dacă cea mică răspundea în limba română. La 2 ani a veni şi momentul în care mi-a răspuns mai mult în limba engleză.

“Copiii crescuți întrun mediu normal, sănătos, învață să folosească în jur de 2000 de cuvinte până la împlinirea vârstei de 4 ani. Doar observând cum învață copiii să vorbească ne putem da seama că ei învață în mod natural. În primele 6 luni de viață, copiii gânguresc utilizând 70 sunete care compun toate limbile din lume. Ulterior, învață să vorbească utilizând doar acele sunete şi cuvinte pe care le aud în jurul lor, în special de la părinți sau alte persoane care se ocupă de îngrijirea lor. Creierul copilului va renunța la abilitatea de a vorbi în limbile pe care nu le aude în jurul său.” Aici sursa citatului.

5. Alege materialele potrivite

De la cărți, la cântecele, activități sau mici piese de teatru de păpuși făcute acasă de către tine. Materialele pot fi cumpărate sau achiziționate acasă. Oricum vei alege, cei mici le vor adora.

Eu am ales cărțile de la editura Usborne, mi se par cele mai simple (nu sunt încărcate cu informații sau imagini inutile), cele mai apropiate de metoda Montessori, pe care eu o urmez cănd fac activități cu fetița mea, frumos ilustrate (poveştile pe care le-am ales, mereu au fost lipsite de violență, răutate sau orice lucru negativ) şi au o gamă variată de cărți potrivite oricărei vârste. Le recomand. Am mai cumpărat şi o carte marca Disney cu personajele preferate ale fetiței mele (Mikey şi Minnie) şi pot spune că sunt încântată şi de aceasta.

Ca şi cântecele, am căutat multe pentru cursurile Play with me şi din tot ce am găsit pe internet, îți recomand cu drag canalul de Youtube Super simple songs. Sunt geniale, liniştite, vesele, fără pic de violență sau ceva negativ ascuns în versuri, numai potrivite pentru cei micuți.

În ceea ce priveşte teatrul de păpuşi, acesta era mereu improvizat, cam cu orice aveam la îndemână, însă succesul era garantat de fiecare dată. Tot ce conta pentru ea, era faptul ca eu eram langă ea, oferindu-i toată atenția mea.

6. Repetiția, mama învățăturii

Ceva ce eu încurajez şi la cursurile mele. La Play with me un curs se întinde pe durata de o lună (4 şedințe în care vorbim doar despre culori, spre exemplu) şi caut să aduc aceeaşi înformație în forme diverse (materiale Montessori, jucării, activități de colorat, măzgălit, dans, diverse jocuri, spus poveşti etc.). Astfel, cei mici intră în contact cu aceeaşi informație fără a se plictisi.

Sursă foto: Ion Angelica

După fiecare şedință le dau părinților link-urile melodiilor folosite pentru a le asculta şi acasă, pentru a învăța împreună versurile, pentru a încerca recrearea cursului şi acasă. Fiecare repetă cât de des consideră sau cere cel mic, important este ca cel mic să o facă jucându-se, să perceapă totul ca fiind ceva natural, nu impus. Tot timpul caut să îi ajut pe părinți, să îi ghidez în aşa fel încât ei să repete şi acasă tot ce învățăm la curs.

7. Fii creativ

După cum spuneam mai sus, caută mereu să îl atragi pe cel mic spre cititul poveştilor împreună sau implicarea lui într-o anumită activitate prin diverse metode. Foloseşte-ți imaginația!

Eu mereu am încercat să mă pun în pielea celui mic şi să fiu atentă la ce îşi dorea în acel moment (să se mişte mai mult, să citească mai mult sau poate doar să privească copiii cum se joacă) şi în funcție de asta să pregătesc anumite activități sau să îl duc în anumite locuri. Să vă dau un exemplu, erau zile când cea mică nu dorea să iasă în parc, deşi eu vroiam să o duc acolo pentru a-i povesti în limba engleză despre copaci, frunze…aşa că rămâneam acasă şi desenam frunze împreună şi le numeam în engleză, pictam copaci sau modelam cu pastelină făcută în casă arici pe care îi puneam pe foaia cu frunze desenate şi îi explicam cum aricii caută melci printre frunze. Astfel învăța şi despre natură, se şi distra pentru că încerca să mă imite (cum desenam eu, cum modam eu plastelina etc.) şi învăța şi limba engleză.

Sursă foto: Lupu Alina

Sper că îți este de folos acest mic ghid şi sper că am reuşit să te conving şi pe tine să începi din timp să îl expui pe cel mic la o a doua limbă străină.

Nu uita că eu nu sunt un specialist, ci doar o mămică care îți povesteşte experiențe trăite. Am să te rog să le dai de veste şi prietenilor tăi, cu un share pe Facebook, whats up, gmail etc. Mulțumesc!

Piticii şi “băița”. Cum o putem face mai plăcută pentru cei mici

La acest capitol am întâmpinat câteva probleme (în general la spălatul pe cap), aşa că m-am gândit să împărtăşesc cu voi câteva sfaturi practice, dar să vă şi pregătesc emoțional pentru când nimic nu va funcționa.

Atunci când nu era foarte necesară băița, o întrebam mereu dacă pregătesc apa în cadă sau nu. Mă conformam mereu cerințelor. Când însă băița se impunea, căutam să o atrag cu jucării:

1. Luam o păpuşică care era foarte murdară (aşa o prezentam eu, deşi nu tot timpul păpuşica era murdară) şi o rugam să o ia cu ea în baie ca sa o spele. Îi explicam că pregătesc cada pentru păpuşă, nu pentru ea şi de cele mai multe ori acest lucru funcționa. 

2. Alteori o atrăgeam cu tot felul de activități ce se fac cu apă. Spre exemplu, această activitate simplă şi la îndemână. Aveți nevoie de o căniță de plastic, o linguriță de plastic, cuburi de plastic şi multă spumă. Îi puneam puțină apă şi şampon în căniță şi îi arătam cum să amestece ca să facă spuma. Apoi îi arătam cum să transfere spuma din căniță în cuburi. Cei mici se distrează şi îşi exersează motricitatea fină. Fetița mea avea 1 an şi 11 luni când a făcut această activitate, însă recomand ca părinții să facă activitățile cu spumă doar dacă cei mici nu mai au tendința să guste tot ce prind.

               Surse foto: Ion Angelica

2. Altădată i-am spus că mi-ar place să înotăm împreună, aşa că intram alături de ea şi ne bălăceam.

3. Băița a fost mai uşoară şi mai distractivă de când am achiziționat acest colăcel de gât. Avea 2 luni atunci, însă el se poate folosi de la naştere. Cea mică se simțea independentă şi în timp ce eu o spălam, ea făcea mişcare şi se distra. Colăcelul îl avem şi acum (cel penteu toddleri), însă nu îi mai trezeşte interesul. Poate pentru piticii voştri va fi util şi distractiv.

                     Sursă foto: Aici

4. Cănd nimic nu funcționa, ultima mea redută era să îi spun că face cum doreşte, însă eu am mare nevoie de o baie, aşa că intram eu în cadă şi efectiv mă puneam să fac baie. Nu trecea mult timp şi o auzeam cum îi cerea tatălui ei să o dezbrace ca să vină cu mine în baie. 

5. După cum am spus mai sus, problema la noi nu era intratul în cadă, pentru că în general adoră să facă baie, însă spălatul pe cap a fost mereu o provocare. Încă de pe la 1 an a început să refuze să o spăl pe cap cu şampon. Până atunci o spălam foarte rar pentru că avea păr puțin şi pentru că nu se murdărea aşa de tare. Ce soluții am găsit? 

• Vă spun un lucru verificat: nu forțați copilul. Nu funcționează! Va refuza şi mai tare să se spele pe cap. Am încercat o dată când fetița mea a hotărât să îşi pună ciorbița în cap. 
• Recomand ca lucrurile să fie luate treptat: Eu am început prin ai arăta cum mă spăl eu pe cap, aşa că fie intrați împreună în cadă, fie separat. Cum preferați. Eu mereu intram cu ea pentru că îi plăcea mult. În timp ce mă spălam pe cap, era atrasă de spuma din capul meu şi o lăsam să pună mâna, să mă ajute să mă spăl, în aşa fel încât cea mică să vadă că nu e ceva de temut. 
• După ce am făcut aşa de câteva ori (între timp o spălam pe cap, dar cu apă), am început să ne jucăm când la mare, când la piscină şi apoi în cadă de-a făcutul plutei. La început nu era prea atrasă pentru că îi era teamă şi pt că îi intra apă în urechi, dar am continuat să îi arăt cum se face pluta şi să o întreb dacă vrea să încerce şi ea, iar în cele din urmă a încercat. Acum o facem mereu. 
• Un alt pas pe care îl recomand pentru ca cel mic să depăşească frica de udat părul, este joaca cu para de la duş cu ajutorul căreia puteți recrea ploaia. Eu duceam ploaia când pe picioare, când pe mânuțe, când pe corp, superficial pe cap, iar pe mânuțe, corp, iar pe cap. Îi explicam că aşa se simte ploaia, doar că este rece, cel mult călduță vara şi îi explicam rolul ploii. La mine au ajutat toți aceşti paşi, cât şi joaca în apa de la mare, unde valurile o udau pe cap, mersul la piscină. Totul e decurs pe o perioadă lungă de circa 6 luni şi am mers în ritmul ei. Acum o pot spăla pe cap, deşi încă mai sunt momente în care refuză să o spăl pe cap, spunând că nu este murdară (moment în care mă amuz teribil).
• O altă idee care mi-a dat-o o mămică este aceea de a folosi acest mic accesoriu. La noi nu a dat roade, însă poate pe voi vă va ajuta. Pentru mai multe detalii aici.

                   Sursă foto: Aici

Sper să vă fie de ajutor sfaturile mele, iar dacă aveți prieteni care întâmpină astfel de probleme, să le share-uiți şi lor acest articol. Vă mulțumesc!

Magia nu are vârstă alături de Juxi Magic

Azi am să vă povestesc despre un spectacol foarte draguț la care am participat toată familia şi ne-a plăcut enorm. Am râs, am învățat câte ceva despre timp şi responsabilități, ba chiar am plecat şi cu două premii.

                Sursă foto: Juxi Magic

Este vorba despre Juxi Magic, o echipă de oameni talentați despre care am aflat curând, dar care m-au cucerit. De ce spun asta? Pentru că am mai fost cu cea mică la spectacole, însă nu am văzut-o atât de atentă, fascinată şi entuziasmată ca acum. Cred că vreo 2 zile ne-a povestit despre domnul Cesuleț Timpulescu şi despre cum dorea să devină şoarece. A devenit povestea noastră înainte de culcare.

              Sursă foto: Juxi Magic

Nu am să vă povestec prea mult despre spectacol, pentru că nu are nici un farmec dacă nu mergeți să îl vedeți alături de piticii voştri, însă vă pot spune că prețul unui bilet este unul foarte rezonabil şi anume 20 lei de copil, adulții putând veni gratuit, iar spectacolele se desfăşoară în diverse locuri din Bucureşti. Ce mi-a plăcut foarte mult este faptul că spectacolul a fost unul interactiv şi în aer liber. Da, căutam aşa ceva pentru fetița mea şi da face toți banii. 

           Sursă foto: Ion Angelica

La sfârşitul spectacolului am fost delectați şi cu o melodie drăguță, dar cel mai important este că cei mici chiar au simțit magia despre care cei de la Juxi Magic vorbeau. Erau toți acolo implicați în poveste, până şi fetița mea care are abia 2 ani, simțea nevoia să se implice. 

           Sursă foto: Ion Angelica

Frumos spectacolul, felicitări echipa Juxi Magi! Dragii mei, vă invit pe pagina lor de Facebook Juxi Magic pentru a afla când vor avea următorul eveniment. Vă îmbrățişez şi nu uitați să dați un Share prietenilor! Mulțumesc!

          Sursă foto şi video: Ion Angelica